ÎnToarcerea Timpului

Fără trecerea timpului nu ai ști că există Veșnicie. După 22 de ani, pe locurile copilăriei, Comănești, jud. Bacău. În spate e vechiul meu bloc cu apartamentul de la etajul 2, iar langă mine salcia ce era odată tânără… A fost ca într-un tunel al timpului, revăzând o parte din locurile orașului, pe care le aveam în minte de-a lungul vremii ca amintiri.

Am încercat acum să le ating cu mâna, dar a fost greu, imaginile (cele păstrate în minte si cele din prezent) nu se suprapuneau perfect, locurile magice ale copilăriei se schimbaseră. Sunt magice pentru că opresc timpul în loc, dar numai în sufletul minții.

Ai impresia că dacă ai reîntâlni un loc ce a rămas exact ca cel din amintire, ai atinge pentru o secundă eternitatea, sau măcar i-ai simți adierea. Nu am fost în scurta mea trecere prin toate locurile pe care le am intacte în minte, legate cu anumite secvențe; nici n-am avut când, dar nici n-am intenționat asta, vrând să-mi păstrez un colț de speranță că poate altădată, odată și-odată, voi descoperi o bucată de timp ce a stat În Loc, o clipă ce nu s-a terminat, ca si cum ai găsi o mică insulă de apă ce nu curge, în râul ce curge neîncetat, ca si când aș spera că altădată, odată si-odată, aș putea găsi o secundă din trecut în prezent.

Întoarcerea la origini, regăsirea izvoarelor, păstrarea Timpului de Început, dă unui popor Veșnicie în toarcerea ce nu se oprește, dar care nu schimbă. Istoria este locul copilăriei noastre, pe care împreună îl vom putea redescoperi.

Numai împreună ca popor, vom regăsi locurile, vremurile, ce ne vor dărui eternitate în Neam. Odată și-odată, le vom regăsi… La Comănești am ajuns mergând la Târgu-Ocna, la parastasul Sfântului Închisorilor Valeriu Gafencu, omul care trăiește Veșnicia.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *