Cine le șterge tristețea si lacrima si le descoperă chipul lor luminos de sub măști? Dar cine poate avea dileme, temeri sau îndoieli, dintre acei care POT, să vină SÂMBĂTĂ în Piața UNIVERSITĂȚII, fix la ORA 16, pentru ca această Îmbrățișare să nu mai fie ilegală? Eu unul, vin și Nu voi veni singur pe Calea Neamului. Nu avem nicio ezitare, căci nu putem sta nepăsători în fața îmbrățișărilor scoase în afara legii, în fața Dragostei ruptă de lanțuri, în fața unei Dictaturi care-și găsește pretext de robie într-un virus. Nu avem ezitări să spunem NU, căci dacă nici acum nu-l strigăm, atunci când? Atunci când cei mici vor crește mari si ne vor întreba ce am făcut noi, când lacrimile lor udau măștile? Când profesorii lor transformați în milițieni le potriveau masca pe nas de nu mai puteau respira liber? Căci nu măstile prin care trece si praful si nici custile, si nici funiile nu-i protejează pe copii, ci doar îi umiliesc și-i traumatizează. Această dictatură nu se va opri de la sine, comunismul care astăzi poartă numele de globalism sau neomarxism, pe care-l simțim cu toții si în România, atât la putere cât si în ”opoziție”, nu va putea fi stopat decât de voința noastră. Noul Komintern coafat în roz sau albastru continuă linia vechilor bolșevici, distrugerea Bisericii, Familiei, Educației, găsind surogate pentru fiecare în parte, o biserică fără Hristos, o familie fără bărbat si femeie, o educație fără norme morale si istorice, scopul final fiind desființarea statelor naționale, care au ca piloni tocmai aceste Instituții enumerate mai sus. Ruperea legăturilor firești dintre oameni, așa zisa ”distanțare socială”, care iată, se extinde printr-un cadru instituționalizat către generația foarte tânără, are ca efect distrugerea comunităților de prieteni, de familie, frângerea Cercurilor. Izolarea convine Dictaturii, căci omul singur, fără comunitatea Bisericii, Familiei fără comunitatea de prieteni este mult mai ușor de condus, iar ruperea acestor comunități este la fel ca ruperea comunității poporului de Neam.
Libertatea de a avea Repere Naționale, de a avea în memoria colectivă Sfinți, Martiri si Eroi Români ne este anulată. Libertatea copiilor de a se îmbrățișa si de a fi prieteni este anulată. Libertatea de Educație este suspendată, atât pentru profesori cât si pentru elevi. Ne este ridicată de fapt Libertatea de a avea o Țară, căci toate aceste lucruri la un loc ne transformă nu numai într-o colonie, ci într-o colonie de roboți, de oameni ce vor învăța, progresiv, să nu mai iubească, într-o colonie în care Îmbrățișarea este interzisă. Refuzați acest statut, acum, nu mâine, căci mâine, ce se apropie cu pasi repezi, copiii voștri vor spune că așa este normal…dacă voi astăzi nu spuneți NU!
Dileme, temeri, îndoieli…lăsati-le, asociați-vă cu cei care se duc acum la școală în umilință, fiți voi Vocea lor, căci ei nu pot vorbi în Piață, sunt prea mici si au o mască pe față!
Cine îi apără pe acești copii?
