Taci, că ne smintești!

În satul de pe malul râului se iscă vâlvă mare, căci primarul decretase că semănarea grâului trebuie să se facă iarna, anume în decembrie. Bătrânii începură să-și clatine capul a jale, unii țărani s-au revoltat de-a dreptul spunând că primarul a luat-o razna sau că a băut țuică când l-a bătut soarele-n cap, iar majoritatea a rămas mută de uimire. Primarul însă o ținea langa cu grâul de iarnă, ba încă a mai adus si câțiva domni de la oraș care au început să le explice absolut științific oamenilor noua teorie. Le-au tot explicat si la grămadă si din poartă-n poartă cum se face, adică metodic, le-au arătat niște semințe mai mari, chiar și niște pâini frumoase, spunându-le că uite, ce pâini zdravene ies din grâul semănat iarna. În fine, mulți s-au convins si-au început să semene iarna grâul, alții n-au vrut, alții n-au putut, căci li se rupea sapa în pământul înghețat. Lumea a început să vorbească, mai întâi în șoapă, mai apoi mai tare, până când a izbucnit si un fel de răscoală, căci nu se mai putea trăi săpând zăpada. Și unul dintre ei a zis mai tare: primarul e nebun! Așa este, ziceau o parte. Primarul vrea să ne omoare cu foamea, primarul s-a vândut! Păi așa e, bravo, asta zicem și noi. Iar omul care le vorbea a mai spus: să-l dăm jos pe primar! Așa este, trebuie dat jos! Păi da, mai spuse el, dar primarul trebuie să plătească, să-l dăm afară din sat căci ne-a stricat rânduielile și uite cât de tare suferiți din cauza lui! Așa este, uite câtă dreptate are, să-l alungăm pe nemernic, nu semănăm grâul iarna, spuneau unii țăranii în timp ce bătrânii își clătinau capul a jale, uitându-se la râul care curgea. Mai apoi, când oamenii au început să mănânce din pâinea grâului semănat iarna, au simțit în dinți gheață și tot satul s-a convins că teoria primarului este falsă. Cu toții s-au dus la primărie să-i ceară socoteală, în frunte cu omul care-i îndemnase la răscoala împotriva nebunului, dar primarul si-a luat specialiștii în spate si se dusese în alt loc, să scape de osânda poporului. Uralele victoriei au fost fantastice, auzindu-se până departe, țăranii simțind un gust dulce de victorie ce parcă mai amăgea gheața dintre dinți si entuziaști l-au întrebat pe acel om din fruntea lor care le vorbise atât de bine până atunci: am învins, acum ce trebuie să facem? El le-a răspuns: acest primar ticălos ne-a spus că trebuie să facem iarna semănarea grâului, câtă minciună și pacoste pe capul său, nu vrem acest lucru, ați văzut că pâinea lui a fost gheață! Așa este, nu trebuie iarna! Iar omul le-a spus așa: grâul trebuie semănat vara, când este cel mai cald!
Un bătrân din vechime, vai de el, că de-abia îl mă țineau vremurile, s-a ridicat din cârje si a zis mai încet, de pe malul râului care tot curgea: grâul se seamănă toamna, nu vă mai amintiți?
Iar oamenii i-au spus așa: taci, că ne smintești!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *