Să mergem pe linia românească.

Copiii românilor din Ucraina trebuie să învețe în limba română, atât în România cât și în Ucraina!
Aflăm că în București s-a înființat o unitate de învățământ cu predare în limba ucraineană pentru copiii refugiaților de război. Este un gest de omenie. Atragem însă atenția autorităților că printre refugiați, există și un număr însemnat de români, iar copiii lor trebuie să învețe în limba română, nu în ucraineană, căci altfel statul român continuă procesul de deznaționalizare a românilor din Ucraina.
Deasemenea, în contextul în care România acordă oricum statului vecin, un important ajutor umanitar și politic și mai nou, așa cum spuneam mai sus, elevii din Ucraina au posibilitatea să învete în limba lor la Bucuresti, considerăm că este imperios necesar ca președintele României să ceară presedintelui Ucrainei să stopeze printr-un decret prezidential noua lege a învătământului care urmează sa intre in vigoare din anul scolar 2022-2023, prin care fraților noștri de sânge din teritoriile istorice românești aflate în ocupația statului vecin, le va fi practic interzisă folosirea limbii materne în unitățile de învățământ, studiul în limba română, desfăsurându-se si până acum cu numeroase restricții.
Un război se poartă pentru împărțirea zonelor de influență. Nu suntem și nici nu trebuie să fim parte armată în acest război, dar din punct de vedere politic și umanitar realitatea ne spune că nu suntem neutri. Nicio țara din Europa nu a mai rămas neutră din acestea puncte de vedere, nici măcar Elveția sau Ungaria (dependentă în mare măsură de Rusia) până și ele sustinând sancțiunile economice, dar fiecare țară își susține în același timp și propriile interese, numai noi, se pare că nu. România ar avea teoretic cel puțin două șanse extraordinare. Avem gaze naturale în Marea Neagră și terenuri agricole (în afara celor cumpărate de străini) care ar putea acoperi prin export necesitățile a cel puțin 3, 4 țări care depind în aceste domenii de Rusia și Ucraina, putând compensa astfel atât sancțiunile impuse Rusiei, cât si stoparea exportului de grâne din Ucraina spre Vest, în urma dezastrului din agricultură, produs de război. Deci pe planul exportului de gaze naturale și produse agricole, România, măcar parțial, ar putea lua locul celor două țări, cu beneficii extrem de mari pentru economia noastră națională. Dar din păcate, cel puțin până acum, noi nu negociem nimic. Presedintele Iohannis s-a deplasat de curând la recentele adunări internaționale, fără să sufle niciun cuvânt în acest sens. ”Marea” realizare a fost o promisiune de 1000 militari NATO pe teritoriul nostru. Cu adevărat o mare realizare ar fi fost negocierea unor contracte avantajoase pentru noi de tehnică militară competitivă, căci trupe militare avem și noi și le putem suplimenta fără prea mari eforturi. Cu adevărat o mare realizare ar fi și relansarea industriei românești de armament, generatoare atât de siguranță națională, cât și de profit economic. Conducera politică a statului român nu pune în discuții acest avantaj economic, nu pune în discuții problema teritoriilor românești ocupate de Ucraina, încălcarea flagrantă a drepturilor românilor de acolo, nu pune în dicuție nici Basarabia ocupată de facto de Armata 14 a Federației Ruse și nici pericolul prezentat de expansiunea Armatei Roșii spre Odesa. Unde este România în această conjunctură geopolitică care, ”paradoxal”, ne-ar putea relansa ca o adevărată putere în această zonă a Europei? Are spre exemplu statul român vreo viziune si pentru implicarea în reconstrucția Ucrainei după război, care din nou, ne-ar aduce avantaje economice. Sau au doar alții? Nu dau alte exemple, dar Polonia cu siguranță are.
Asadar, unde este gândirea românească, atât a opoziției, în cel mai larg sens al cuvântului, deci nu numai în cel politic, cât si a puterii?
Atitudinea românească nu înseamnă nici poziția ghiocelului în fața structurilor euro-atlantice si nici un ”plânset” de neutralitate, care oricum nu se întâmplă, realitatea, fie că ne place sau nu, fiind alta, ci dobândirea în acest context dat, a unor avantaje economice și geopolitice pentru România. Aproape nimeni nu cere acest lucru, unii pun aiurea steagul Ucrainei pe stâlpi și-l fac pe Zelinski erou, alții se concentrează pe masinile scumpe ale unor refugiați si il fac pe Putin erou sau se uita la clipurile cu Zelenski dansând pe tocuri. Unde este atitudinea românească în aceste două zone? Între pro Ucraina si pro Rusia, unde este România? Ne uităm ca la un meci de fotbal si tinem cu una dintre echipe, dar noi unde suntem în această conjunctură din care am avea atât de mult de câștigat dacă am avea o voință politică și natională, românească? Sărbătorim an de an 1 Decembrie 1918, lăudăm eroii și România Mare, dar nu deschidem măcar puțin cartea de istorie să vedem cum am ajuns la România Mare. Dacă am face acest lucru ne-am da probabil seama că în cei doi ani de ”neutralitate” România a negociat la sânge cu marile puteri redobândirea teritoriilor istorice aflate sub ocupație străină, a pus în modul cel mai serios cu putință pe masa tratativelor interesul nostru național. Sunt foarte multe de povestit în acest sens, nu este nevoie nici măcar să studiați cărtile groase ale istoriei, ci doar să dați o simplă căutare pe google privitoare la participarea României la acest război. Dar, stați liniștiți, războiul din Ucraina se va termina curând, înainte de a vă da seama că s-a petrecut cu adevărat, iar interesele României vor rămâne undeva departe, căci marea noastră problemă a constat în ”eroul” Zelenski sau ”eroul” Putin, propaganda de ambele părți făcându-și cu adevărat treaba. Vedeți tot pe google cum e treaba si cu Pacea de la București din perioada Primului Război Mondial, atât de umilitoare pentru România, titlu nefast din punct de vedere istoric pe care-l ventilează ca alternativă, nu întâmplător, bineînțeles, una dintre trompetele Moscovei din România. Din fericire ,,Pacea de la București” nu s-a produs atunci, ci s-a făurit România Mare în cele din urmă.
Slavă României!

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *